Tag Archives: serial

Life UneXpected

Life UneXpected„, pentru cei care nu ştiu, este numele unui serial. Din câte imi aduc eu aminte, am pus pe la începuturile acestui blog un post despre seriale. Atunci făceam un top al serialelor mele preferate. Acum aş adăuga şi „Lie to me” înainte de „Entourage” chiar şi înainte de House, dacă ar avea acelaşi număr de sezoane. Întorcându-mă la serialul ajuns doar la al doilea sezon, „Life UneXpected” nu se încadrează în topul amintit, pentru că din original dă în stereotip, deseori apar clişee iar pe adolescenţi parcă nu-i mai pot înghite. Cu toate acestea, aseară tot uitându-mă la el, mi-a venit ideea. De ce după atâtea căutări şi atâtea posibilităţi de a mă uita la orice alt serial, l-am ales pe acesta?

E foarte interesant modul în care facem alegeri, chiar şi la seriale. De alegerea noastră, cred că depinde neîmplinirea/dorinţa/visul pe care-l regăsim în producţie  şi nu există în viaţa noastră. Poate că nu ne dăm seama de asta, dar categoric un criteriu de selecţie există. Eu urmăresc seriale care nu au următoarele taguri: sânge, crimă, tipi buni, SF, superman. Mă uit în schimb la poveşti construite de oameni în locul căror m-aş putea afla chiar eu. Aş putea fi Cate din „Life UneXpected” la 30 de ani, nu descoperindu-mi fiica pe care am conceput-o la 16 ani, ci acea Cate care se luptă pentru cariera sa, care încearcă să-şi salveze relaţia cu logodnicul. Cate-adultul care trebuie sa facă faţă provocărilor aproape fără să respire.

Easy to look up to. Harder to look after.

Ce mă mai atrage la acest serial sunt momentele de sinceritate de la finalul fiecărui episod. Sunt conştientă că nimeni din cei pe care-i cunosc nu şi-ar pierde timpul să clarifice lucrurile odată ce au fost încurcate. Noi, în viaţa reală, preferăm să nu discutăm despre ce a fost. Părăsim tensiunea în aer ca şi cum vântul ar plimba-o ca pe balon. Eu fac exerciţiul ăsta singură. Încerc să dau răspunsuri unor întrebări, ori de câte ori o persoană se desparte de mine, fără a-mi spune adevăratul motiv.  Recunosc că am fugit, în cele mai multe dintre cazuri, de adevăr. Am preferat să adun sentimente pozitive, în loc să privesc lucrurile imparţial şi astfel să transform negativismul într-o împacare atât cu mine cât şi cu celălat. Am procedat greşit, nimic nu se poate soluţiona decât cu adevărul şi aici e greu să ajungi, pentru că preferăm să fim minţiţi pentru a nu ne dispărea orgoliul. Atunci cum putem merge mai departe, cum putem să nu privim înapoi? Eu încă privesc, încă mă raportez la trecut pentru a mă evalua în relaţiile cu ceilalţi.  Deşi nu fac asta de mult, presimt că o să funcţioneze la un moment dat. În trecut sunt cei care au făcut parte din viaţa mea şi precum titlul serialului, nu ştii niciodată când o să reapară, pentru a-ţi da viaţa peste cap şi a te încerca, de data asta în postura de adult.

În concluzie, am învăţat ceva privind seară de seară episoadele din „Life UneXpected„. Suntem oameni, facem greşeli nenumărate, avem un orgoliu mai mare decât putem noi măsura, minţim în permanenţă, însă e important să nu ne amăgim pe noi. E normal să te întristezi când vezi că cineva la care ţii nu e făcut pentru tine. De ajuns cu imaginile pe care le creezi doar pentru că cineva îţi este drag. Acceptă-l pe celălat aşa cum e, nu încerca să-l transformi în ursuleţul tău de pluş, pentru că nu o să-l mai recunoşti de praf.

PS: Duminică mergem la concert Maximilian iar dacă eşti un/o super îndrăgostit/ă, poţi să câştigi o invitaţie dublă la concert. Mai multe detalii aici.

Reclame

TOP 3

Locul III-House"Doctor House"

Cand am inceput sa ma uit la House, nu am putut sa nu remarc, as cum banuiesc a facut-o toata lumea, cat de bine realizat e serialul. E genial in ce privinte: retin scene, ma tine cu ochii-sau ochelarii-atintiti in fata calculatorului, actori  exceptionali, mai ales Hugh Laurie care ma surprinde mereu prin replicile sale. Pana aici totul in regula, dar de ce locul trei? Am incercat sa ma uit la cateva episoade in reluare cand au inceput sa-l dea si pe tv. De aici de fapt provine dezamagirea maxima. Cunosteam atat de bine scenele acelea incat mi s-a parut deja desuet.  Mi-am zis si ce daca e premiat, daca nu ma pot uita din nou la el inseamna ca nu e chiar genial. Dupa sezonul 6 care a reinviat pasiunea mea pentru acest serial, m-am uitat la:

Locul II-Entourage

"Entourage"Pilotul teribil de prost facut: un serial puzzle, care nu-ti oferea nicio explicatie si din care eu trebuia sa deslusesc ce se intampla. In mare: un „baietas” rasfatat de lumina reflectoarelor si niste prieteni care-i urmaresc destinul. Spre deosebire de House, replicile erau ca niste legume pe care le vinzi in piata.  Am terminat primul sezon datorita jumatatii de ora cat are un episod. Dupa, mi-am dat seama ca tocmai despre asta e serialul: el nu promite nimic, ci iti prezinta o lume a cinci personaje tipice pe care ajungi sa le indragesti prin simpla lor prestatie. Serialul e interesant tocmai prin studierea a  cinci barbati total diferiti. Ari, preferatul meu este tipul isteric la seviciu care ar face orice sa-i iasa lucrurile dupa cum dicteaza el, comicul provine nu numai din agoniile lui, ci din faptul ca in viata de familie e barbatul supus sotiei si care ajunge sa se injoseasca plangand pentru reusita copiilor lui de a nu-l mosteni in vreun fel. Vince, actorul e „frumosul”, Don Juan-ul poate si datorita aerul portorican pe care-l degaja.  Reprezentative pentru el sunt scenele de sex, sau platourile unde se „trage” un film. Pentru ca are bani are doi prieteni si un frate. Drama, fratele traieste de pe urma gloriei serialului 90210, Melrose Place, cel mai „vulcanic” dintre personaje, domestic, el pregateste intotdeauna mic-dejunul. Eric, prietenul din copilarie al lui Vince, ca barbat este dorit de fete pentru stabilitatea lui in relatii, cuminte, cel care vrea binele tuturor. Turtle, Sal, numele pe care nu-l divulga decat rar in serial, e rapperul alb pe care intotdeauna il vedeti incaltat in adidasi si cu deja faimoasele lui sepci, el nu stie ce inseamna „a fi independent” desi incearca. Poate in sezonul 7, pe care abia il astept.

Locul I-Friends"Friends"

Suna stereotip, dar o sa spun totusi: Friends e istorie. 1994 si atat de actual, chiar nu cunosc un serial la care sa fii ras inca din primul episod. Un produs devine brand, pentru ca in primul rand vizual imi este atat de familiar ca nu as putea sa-mi vad viata fara imaginea logo-ului acela. Friends e un brand pentru ca ma pot uita de nenumarate ori la cele 10 sezoane si sa rad incontinuu. Cred ca nu exista cineva care sa nu se fii uitat macar la un episod, sau sa fii vazut o scena din acest serial. Un lucru din nou interesant, e ca nu as putea avea personaje preferate, asa cum am in Entourage sau House. Iar ei nu sunt actori ci sunt: Joey, Phoebe, Chandler, Monica, Ross si Rachel.

Careva dintre voi care prefera alt serial fara vampiri si fara tipi „buni”?