TOP 3

Locul III-House

Cand am inceput sa ma uit la House, nu am putut sa nu remarc, as cum banuiesc a facut-o toata lumea, cat de bine realizat e serialul. E genial in ce privinte: retin scene, ma tine cu ochii-sau ochelarii-atintiti in fata calculatorului, actori  exceptionali, mai ales Hugh Laurie care ma surprinde mereu prin replicile sale. Pana aici totul in regula, dar de ce locul trei? Am incercat sa ma uit la cateva episoade in reluare cand au inceput sa-l dea si pe tv. De aici de fapt provine dezamagirea maxima. Cunosteam atat de bine scenele acelea incat mi s-a parut deja desuet.  Mi-am zis si ce daca e premiat, daca nu ma pot uita din nou la el inseamna ca nu e chiar genial. Dupa sezonul 6 care a reinviat pasiunea mea pentru acest serial, m-am uitat la:

Locul II-Entourage

Pilotul teribil de prost facut: un serial puzzle, care nu-ti oferea nicio explicatie si din care eu trebuia sa deslusesc ce se intampla. In mare: un „baietas” rasfatat de lumina reflectoarelor si niste prieteni care-i urmaresc destinul. Spre deosebire de House, replicile erau ca niste legume pe care le vinzi in piata.  Am terminat primul sezon datorita jumatatii de ora cat are un episod. Dupa, mi-am dat seama ca tocmai despre asta e serialul: el nu promite nimic, ci iti prezinta o lume a cinci personaje tipice pe care ajungi sa le indragesti prin simpla lor prestatie. Serialul e interesant tocmai prin studierea a  cinci barbati total diferiti. Ari, preferatul meu este tipul isteric la seviciu care ar face orice sa-i iasa lucrurile dupa cum dicteaza el, comicul provine nu numai din agoniile lui, ci din faptul ca in viata de familie e barbatul supus sotiei si care ajunge sa se injoseasca plangand pentru reusita copiilor lui de a nu-l mosteni in vreun fel. Vince, actorul e „frumosul”, Don Juan-ul poate si datorita aerul portorican pe care-l degaja.  Reprezentative pentru el sunt scenele de sex, sau platourile unde se „trage” un film. Pentru ca are bani are doi prieteni si un frate. Drama, fratele traieste de pe urma gloriei serialului 90210, Melrose Place, cel mai „vulcanic” dintre personaje, domestic, el pregateste intotdeauna mic-dejunul. Eric, prietenul din copilarie al lui Vince, ca barbat este dorit de fete pentru stabilitatea lui in relatii, cuminte, cel care vrea binele tuturor. Turtle, Sal, numele pe care nu-l divulga decat rar in serial, e rapperul alb pe care intotdeauna il vedeti incaltat in adidasi si cu deja faimoasele lui sepci, el nu stie ce inseamna „a fi independent” desi incearca. Poate in sezonul 7, pe care abia il astept.

Locul I-Friends

Suna stereotip, dar o sa spun totusi: Friends e istorie. 1994 si atat de actual, chiar nu cunosc un serial la care sa fii ras inca din primul episod. Un produs devine brand, pentru ca in primul rand vizual imi este atat de familiar ca nu as putea sa-mi vad viata fara imaginea logo-ului acela. Friends e un brand pentru ca ma pot uita de nenumarate ori la cele 10 sezoane si sa rad incontinuu. Cred ca nu exista cineva care sa nu se fii uitat macar la un episod, sau sa fii vazut o scena din acest serial. Un lucru din nou interesant, e ca nu as putea avea personaje preferate, asa cum am in Entourage sau House. Iar ei nu sunt actori ci sunt: Joey, Phoebe, Chandler, Monica, Ross si Rachel.

Careva dintre voi care prefera alt serial fara vampiri si fara tipi „buni”?

PRIMA DATA CAND NU AM FUMAT

Am crescut in doua cartiere diferite. Copilaria a ramas pe ulitele unui cartier marginas din Ploiesti, iar adolescenta, pe aleile din vestul orasului. Am facut parte din anturaje „nebune” pentru un copil singur la parinti, care nu injura,  un fel de „unde-l pui acolo sta” asa cum spune Livius Ciocarlie, in „Primul meu fum”, Ed Art, 2010.  De mica imi placea sa privesc adultii, eram fascinata de comportamentul lor,  dar niciodata nu am indraznit sa ma amestesc in problemele lor.  Cand il vedeam pe tata fumand, nu m-am intrebat niciodata ce-i cu viciul asta, de ce ii face atata placere. Stiu doar ca imediat ce tragea un fum de tigara, devenea alt om, mult mai calm si mai intelegator. Mai tarziu in liceu, cand am aflat ca unele dintre prietenele mele fumeaza, eram confuza, parca numai adultii fumau!? Pe ele cu ce le ajuta fumul? Si aici cred ca am o explicatie, pe care inca incerc sa o inteleg si cu care tind sa fiu in dezacord: „Prin fumat arătai ca băiat că eşti bărbat, iar ca fată, că eşti alături de el”, Aurora Liiceanu,” Primul meu fum”. Pentru baieti, fumul e un fel de viciu-taxa, pe care azi il platesc cu 10 lei si care le asigura integritatea si solidaritatea in gasca.  Dar pentru fete? Clar ca la fete e vorba de imagine. Fumez ca sa socializez, cuvintele nu ma ajuta prea mult, dar o tigara face tot.  Din fericire, sau din pacate atrag atentia.  Si uite asa imi explic gradul meu scazut de vizibilitate in grup.

Prima data cand nu am fumat, i-am vazut pe altii facand-o cu pofta si nu am salivat. Ma uit in continuare nepasatoare.  Nu ma straduiesc a-i intelege.  Pentru mine raman niste adulti cu probleme, care dupa un fum devin alti oameni, poate mai liberi.

Recomandare: Primul meu fum, Ed Art, 2010

Voi cand ati fumat pentru prima data?

THIS IS IT! AM BLOG

Mi-am facut blog. Acum vreau ca toata lumea sa intrebe. De ce „Monkey Glasses”, ce-i cu poza, de ce inca unul pe wordpress.  Zic sa raspund, ca mai apoi sa nu fiu nevoita sa dau explicatii.

Monkey Glasses, pentru ca am un tricou negru pe care scrie: „Imi plac maimutele. Chiar si cand se uita prea mult la mine”. L-am luat din Vama Veche  in primavara aceasta,  de 1 mai.  Copy-ul by „ugly fashion”.  Tot purtand tricoul chiar in perioada in care radiourile difuzau „Mamasita” lui Matteo, am primit porecla de maimutica no1. De aici si Monkey, iar Glasses, pentru ca port „accesoriul” asta din clasa a VII-a.

Motto-ul adoptat si el cu o mica modificare: oameni, in loc de maimute, pentru ca maimutica sunt eu, vrea sa reprezinte un blog despre oamenii pe care ii cunosc, ii accept in loc sa-i urasc si ii indragesc in egala masura. Pentru ca sunt o balanta, deci ma decid greu asupra unui lucru, deocamdata ma adapostesc sub acest semn zodiacal, permitandu-mi sa nu divulg inca despre ce voi scrie. Probabil ca vor fi gandurile unei  aproape mature fete de 21 de ani, in masura in care viseaza, vorbeste mult si petrece foarte mult timp pe internet.  Stiu totusi ce vreau, gandindu-ma la cei care ma vor citi. Telul meu ar fi sa scriu atat cat sa nu plictisesc, restul e subiectivism pur: accepti sau nu, e parerea mea.

Pe langa facebook, pe care-l folosesc prea des, voi publica- sper eu- si ceva util, pentru ca cei care vad, eventual, sa ia seama.  Vreau sa inchei prin amintirea faptului ca e vara si daca nu ati auzit de Monkey Glasses pana acum, probabil ca se va intampla in vacanta asta. Nu stiu voi cat de preocupati sunteti, dar eu va vreau!

PS: poza din dreapta-sus e luata de pe net: „maimuta cu ochelari” search google.